Lacrimi......lacrimi...si iar lacrimi!!!Dupa o saptamana trista si plina de durere, care a culminat cu inmormantarea lui Marian, speram la mai multa liniste sufleteasca dar....ajung in fata televizorului si ce vad la stiri?......mii de maghiari ce marsaluiau in tacere, cu tabloul handbalistului nostru in fata si care se indreptau spre Sala Sporturilor din Veszprem pentru a-si sustine echipa de suflet.Totul e marcant...socant si cutremurator; lumanarile aprinse in memoria romanului nostru parca nu se mai sting si parca se inmultesc pe zi ce trece; jucatorii ies la antrenament cu tricouri avand chipul lui Cozma; in tribune pe buzele tuturor este un singur nume iar pe tabela ce se transmite?...un film in memoria LUI.Cand vezi asa ceva, picioarele ti se inmoaie si parca nu te mai poti opri din plans.....parca nu te mai poti controla!Echipa castiga si instantaneu toata sala incepe sa-i strige frenetic numele...instantaneu fostii sai colegi incep sa planga si sa urle de durere.Totul tine aproape 30 de minute...30 de minute groaznic de triste!Sa te odihnesti in pace Marian, si crede-ma, nu te va uita nimeni!!!!!!
.png)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu