10.11.2009

Cel mai bun dintre cei mai buni!!!


 Imi plange sufletul...imi plange inima....imi plange simtul artistic...imi plange demnitatea de roman.Gheorghe Dinica a murit!De ce?....pentru ca Dumnezeu, in anumite momente, rupe din marea Sa gradina cate o floare; cea mai frumoasa si cea mai aleasa.Sunt atat de trist incat faptul de a tasta si de a-mi transpune sentimentele pe acest blog, necesita un efort ireal.Intr-o societate romaneasca in care bunul simt, onoarea si demnitatea sunt o raritate, acest om, prin simpla sa aparitie la TV  sau pe scena reusea sa te transpuna, sa te faca sa te rupi de aceasta realitate murdara.Cum reusea?..simplu; prin geniul sau.Maestre, l-am plans impreuna pe Stefan Iordache, acum a venit randul sa te plangem, si cand il vom plange si pe Nelu Ploiesteanu ne vom da seama ca din punct de vedere al valorilor nationale vom fi O!!A fost o onoare sa fiu contemporan cu acest "fenomen" si sper ca macar o particica din ce a vrut sa ne transmita sa mi se fi intiparit in subconstient.Dumnezeu Sa-l odihneasca!!

03.11.2009

"Punerea la zid" a oamenilor normali si demni!




 

  In ultimul timp; parca mai mult ca oricand, prostia este ridicata la rangul de ideologie si acest lucru ma face sa-mi fie scarba de tot ce ma inconjoara.Ultimul eveniment care m-a frapat, s-a intamplat in Danemarca, unde,Arek Onyszko, portarul polonez al echipei FC Midtjylland, a fost concediat datorita conceptiilor sale anti-gay.Stau, ma uit in gol, incerc sa inteleg aceasta situatie si nu pot...chiar nu o pot intelege, oare de ce?Oare sunt un anormal intr-o lume normala sau sunt printre ultimii oameni normali intr-o lume anormala?Cu ce a gresit omul asta?Sa inteleg ca societatea daneza nu accepta oamenii normali si demni?Sunt oare ei un popor de "robotei", fara personalitate si usor de manevrat?....chiar nu stiu ce sa zic!Usor..usor incep sa-mi dau seama ca Estul-Europei este si va fi ultimul bastion al normalitatii...si sunt convins de acest lucru pana in maduva oaselor.Nu stiu in ce directie vor evolua lucrurile insa exemplul acestui fotbalist ar trebui sa-l urmam toti....sa nu ne lasam calcati in picioare de nimeni si de nimic si "sa spunem lucrurilor pe nume" in orice context.Respect enorm pentru Arek Onyszko si respect enorm pentru poporul polonez care isi creste fiii bazandu-se pe o traditie sincera si normala.